Andrei Giurgia este student in anul III la Facultatea de Litere, sectia de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. In prezent este presedintele “Asociatiei Studentilor Jurnalisti” (ASJ) din Iasi .Desi este abia la inceputul acestei meserii Andrei este un model pentru foarte multi dintre studentii ce vin la Jurnalism.
“..omul potrivit la locul potrivit”
Mihaela Macovei : M.M. Ce te-a determinat sa participi la formarea ASJ-ului?
Andrei Giurgia : A.G. Departamentul de Jurnalism era cam singurul care nu avea o asociatie de studenti. Era pacat, deoarece este unul productiv... ce formeaza multi jurnalisti. Impreuna cu alti colegi am decis sa formam in aprilie 2007... ASJ pentru a fi mai apropiati de studentii de la Jurnalism, pentru a aduce mari jurnalisti din tara si a discuta cu ei... si tot felul de astfel de evenimente. Suntem tineri cu idei... si dornici de a face ceva. Asta ne-a determinat sa formam ASJ-ul.
M.M. Practic, cum ai ajuns presedinte la ASJ?
A. G. In noiembrie 2006 s-au facut alegeri. Eu si cu Diana Coada, studenta in anul IV am venit cu aceasta propunere in fata studentilor de la jurnalism. Au fost alegeri cu vot deschis. Au candidat si alti studenti din departament, dar eu am fost ales sa conduc aceasta asociatie pentru un mandat de 4 ani. Dupa care am trecut imediat la treaba.
M.M. Ai facultatea la zi, esti in ultimul an si ai licenta, proiecte la ASJ...Cum reusesti sa le faci pe toate?
A.G. Sincer e foarte greu. Cand eram in anul al II-lea, faceam si proiecte in asociatie, aveam si practica la facultate (Cuzanet) si faceam si emisiune la radio in fiecare zi. Sunt obisnuit si practic mi-a intrat in sange. Sunt un om activ si nu ma plang de munca. Anul acesta am si licenta. E un pic mai greu, dar fac fata. Ideea e ca pe cei nou veniti in ASJ ii pregatim pentru a prelua asociatia si sa se descurce si singuri. Asta facem acum. Noi, usor, usor ne retragem.
M.M. Intentionezi sa mai colaborezi cu ASJ dupa terminarea facultatii?
A.G. Da. Nu o sa las asociatia asa dintr-o data. O sa mai dau sfaturi celor care vin dupa noi, o sa-i ajut cu tot ce pot eu... si sincer eu am sa fiu mereu langa aceasta asociatie. Este ca un copil ce il cresti de mic... si vezi cum se dezvolta frumos.
M.M. Te ajuta in vreun fel faptul ca esti presedintele ASJ?
A.G. Practic atunci cand se intampla ceva de bine sau de rau (asta mai putin) in asociatie..primul intrebat este presedintele. Ca presedinte reprezint practic asociatia. Tin mereu legatura cu invitatii care au fost sau vor veni la Iasi. M-a ajutat foarte mult in comunicarea cu diversi oameni, am cunoscut multi oameni de presa. Chestia asta aduce si foarte multi dusmani. Asta o simt mereu. Trebuie sa stii cum sa faci fata la tot. Sunt colegi care critica mereu asociatia fara a avea vreun motiv. Sunt tot felul de chestiuni care ajung la presedinte. E vorba si de incredere.. clar. Pt mine conteaza mai mult increderea acordata de aomeni mari ca Turcesu, Tatulici s.a decat carcotasii care numai cu asta se ocupa.
M.M. Cum este( in imaginea ta) un bun jurnalist?
A.G. Trebuie sa ai multa experienta in spate. Sa stii ce spui, cum spui si cand spui. Trebuie sa ai cunostinte din toate domeniile. Sa fii impartial si conteaza in primul rand sa ai tu incredere in ceea ce faci, sa-ti placa. Un bun jurnalist este omul potrivit la locul potrivit.
“Eram nevoit sa tai melci, sa ma uit in microscop si sa vad frunza”
M.M. Ai vreun model anume pe care il urmezi sau pe care il respecti foarte mult?
A.G. Nu pot sa spun ca am un model anume. Imi place cum scrie Cristian Tudor Popescu, Tudor Octavian. Imi place stilul lui Catalin Stefanescu. Pe acesti oameni si altii ii respect pentru ceea ce fac. Si cine stie... poate o sa le calc pe urme.
M.M.Ai avut momente in care te-ai indoit ca facultatea aceasta este ceea ce iti doresti?
A.G. Nu. Niciodata! Asta vroiam sa fac din liceu. Am si cochetat cu radioul inca din acea vreme. Nu am intrat din prima la jurnalism. Un an am facut Biologie. A fost un cosmar. Eu citeam presa, eram la curent cu tot ce se intampla si eram nevoit sa tai melci, sa ma uit in microscop si sa vad frunza. In anul urmator am intrat la jurnalism si am fost foarte bucuros. Nu m-am indoit de nimic. Fac ceea ce-mi place si aceast departament de jurnalism m-a format foarte mult si pentru asta le multumesc profesorilor!
M.M.Care este cea mai placuta dar si cea mai neplacuta experienta a ta de cand esti presedinte ASJ?
A.G. Placute au fost cam toate. Apreciez oamenii care muncesc in aceasta asociatie. Tot ceea ce am facut alaturi de colegii mei din ASJ a fost placut si chiar apreciat de cine trebuie. Ceea ce ma deranjeaza este ca unii oameni comenteaza fara sa stie exact ce se intampla in ASJ. Primesti acuze nefondate si lista poate continua. Am devenit imuni la astfel de situatii. Noi demonstram prin fapte.
M.M. Ce planuri ai , ca viitor jurnalist, dupa terminarea facultatii?
A.G. Vreau sa fac un master in domeniu, sa ma pregatesc cat mai mult in acest domeniu. Si cine stie ...pe parcurs poate o sa ajung si la Bucuresti. Ramane de vazut!
M.M. Vrei sa lucrezi in radio, presa, TV sau online?
A.G. Radio clar, dar nu exclud si televiziunea.
M.M. Cum vezi viitorul colegilor tai jurnalisti si ce crezi ca vor aduce ei nou in aceasta profesie?A.G. Multi dau la jurnalism dorind sa ajunga vedete. Sunt foarte putini cei care isi dau seama cu ce se mananca aceasta meserie. Jurnalist nu este egal cu vedeta. Depinde foarte mult de ei daca vor sa aduca ceva nou, avand in vedere politca fiecarui trust. Tu practic trebuie sa te mulezi pe el!
M.M. Adica nu vezi sa aduca schimbari in bine in aceasta meserie?
A.G.Depinde de el ca formare profesionala. presa se schimba mereu,. Din 90 incoace se tot schimba. Trebuie sa-ti dai interesul inca din timpul faultatii sa fac ceva. Daca vrei sa schimbi ceva trebuie sa fie mai multi. De unul singur nu prea poti.
Mihaela Macovei : M.M. Ce te-a determinat sa participi la formarea ASJ-ului?
Andrei Giurgia : A.G. Departamentul de Jurnalism era cam singurul care nu avea o asociatie de studenti. Era pacat, deoarece este unul productiv... ce formeaza multi jurnalisti. Impreuna cu alti colegi am decis sa formam in aprilie 2007... ASJ pentru a fi mai apropiati de studentii de la Jurnalism, pentru a aduce mari jurnalisti din tara si a discuta cu ei... si tot felul de astfel de evenimente. Suntem tineri cu idei... si dornici de a face ceva. Asta ne-a determinat sa formam ASJ-ul.
M.M. Practic, cum ai ajuns presedinte la ASJ?
A. G. In noiembrie 2006 s-au facut alegeri. Eu si cu Diana Coada, studenta in anul IV am venit cu aceasta propunere in fata studentilor de la jurnalism. Au fost alegeri cu vot deschis. Au candidat si alti studenti din departament, dar eu am fost ales sa conduc aceasta asociatie pentru un mandat de 4 ani. Dupa care am trecut imediat la treaba.
M.M. Ai facultatea la zi, esti in ultimul an si ai licenta, proiecte la ASJ...Cum reusesti sa le faci pe toate?
A.G. Sincer e foarte greu. Cand eram in anul al II-lea, faceam si proiecte in asociatie, aveam si practica la facultate (Cuzanet) si faceam si emisiune la radio in fiecare zi. Sunt obisnuit si practic mi-a intrat in sange. Sunt un om activ si nu ma plang de munca. Anul acesta am si licenta. E un pic mai greu, dar fac fata. Ideea e ca pe cei nou veniti in ASJ ii pregatim pentru a prelua asociatia si sa se descurce si singuri. Asta facem acum. Noi, usor, usor ne retragem.
M.M. Intentionezi sa mai colaborezi cu ASJ dupa terminarea facultatii?
A.G. Da. Nu o sa las asociatia asa dintr-o data. O sa mai dau sfaturi celor care vin dupa noi, o sa-i ajut cu tot ce pot eu... si sincer eu am sa fiu mereu langa aceasta asociatie. Este ca un copil ce il cresti de mic... si vezi cum se dezvolta frumos.
M.M. Te ajuta in vreun fel faptul ca esti presedintele ASJ?
A.G. Practic atunci cand se intampla ceva de bine sau de rau (asta mai putin) in asociatie..primul intrebat este presedintele. Ca presedinte reprezint practic asociatia. Tin mereu legatura cu invitatii care au fost sau vor veni la Iasi. M-a ajutat foarte mult in comunicarea cu diversi oameni, am cunoscut multi oameni de presa. Chestia asta aduce si foarte multi dusmani. Asta o simt mereu. Trebuie sa stii cum sa faci fata la tot. Sunt colegi care critica mereu asociatia fara a avea vreun motiv. Sunt tot felul de chestiuni care ajung la presedinte. E vorba si de incredere.. clar. Pt mine conteaza mai mult increderea acordata de aomeni mari ca Turcesu, Tatulici s.a decat carcotasii care numai cu asta se ocupa.
M.M. Cum este( in imaginea ta) un bun jurnalist?
A.G. Trebuie sa ai multa experienta in spate. Sa stii ce spui, cum spui si cand spui. Trebuie sa ai cunostinte din toate domeniile. Sa fii impartial si conteaza in primul rand sa ai tu incredere in ceea ce faci, sa-ti placa. Un bun jurnalist este omul potrivit la locul potrivit.
“Eram nevoit sa tai melci, sa ma uit in microscop si sa vad frunza”
M.M. Ai vreun model anume pe care il urmezi sau pe care il respecti foarte mult?
A.G. Nu pot sa spun ca am un model anume. Imi place cum scrie Cristian Tudor Popescu, Tudor Octavian. Imi place stilul lui Catalin Stefanescu. Pe acesti oameni si altii ii respect pentru ceea ce fac. Si cine stie... poate o sa le calc pe urme.
M.M.Ai avut momente in care te-ai indoit ca facultatea aceasta este ceea ce iti doresti?
A.G. Nu. Niciodata! Asta vroiam sa fac din liceu. Am si cochetat cu radioul inca din acea vreme. Nu am intrat din prima la jurnalism. Un an am facut Biologie. A fost un cosmar. Eu citeam presa, eram la curent cu tot ce se intampla si eram nevoit sa tai melci, sa ma uit in microscop si sa vad frunza. In anul urmator am intrat la jurnalism si am fost foarte bucuros. Nu m-am indoit de nimic. Fac ceea ce-mi place si aceast departament de jurnalism m-a format foarte mult si pentru asta le multumesc profesorilor!
M.M.Care este cea mai placuta dar si cea mai neplacuta experienta a ta de cand esti presedinte ASJ?
A.G. Placute au fost cam toate. Apreciez oamenii care muncesc in aceasta asociatie. Tot ceea ce am facut alaturi de colegii mei din ASJ a fost placut si chiar apreciat de cine trebuie. Ceea ce ma deranjeaza este ca unii oameni comenteaza fara sa stie exact ce se intampla in ASJ. Primesti acuze nefondate si lista poate continua. Am devenit imuni la astfel de situatii. Noi demonstram prin fapte.
M.M. Ce planuri ai , ca viitor jurnalist, dupa terminarea facultatii?
A.G. Vreau sa fac un master in domeniu, sa ma pregatesc cat mai mult in acest domeniu. Si cine stie ...pe parcurs poate o sa ajung si la Bucuresti. Ramane de vazut!
M.M. Vrei sa lucrezi in radio, presa, TV sau online?
A.G. Radio clar, dar nu exclud si televiziunea.
M.M. Cum vezi viitorul colegilor tai jurnalisti si ce crezi ca vor aduce ei nou in aceasta profesie?A.G. Multi dau la jurnalism dorind sa ajunga vedete. Sunt foarte putini cei care isi dau seama cu ce se mananca aceasta meserie. Jurnalist nu este egal cu vedeta. Depinde foarte mult de ei daca vor sa aduca ceva nou, avand in vedere politca fiecarui trust. Tu practic trebuie sa te mulezi pe el!
M.M. Adica nu vezi sa aduca schimbari in bine in aceasta meserie?
A.G.Depinde de el ca formare profesionala. presa se schimba mereu,. Din 90 incoace se tot schimba. Trebuie sa-ti dai interesul inca din timpul faultatii sa fac ceva. Daca vrei sa schimbi ceva trebuie sa fie mai multi. De unul singur nu prea poti.
2 comentarii:
Ma bucur pt. tine ca ti-ai facut blog, draga Mihaela,
si, astfel, comunici mai placut cu lumea.
Poate ii ajuti pe colegii tai sa-si faca si un blog comun, in care sa depanam amintiri.
Pot sa va trimit, daca mai gasesc, si o serie de poze facute impreuna in anul I.
Cu cele mai bune ginduri amicale,
Dorin Popa
Decalogul cititorului avizat
Sub titlul “Ce se face, dar nu se face”, articolul lui Tudor Calin Zarojanu (Nr. 212, 6-13 martie 2008) contine comenatarii si precizari pe care le-as indica oricui ca “Decalogul cititorului avizat”:
http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=212&cmd=articol&id=7845
“Nu se face sa pui pe prima pagina o fotografie (mare) de arhiva, fara macar sa mentionezi ca nu este una de actualitate. Nici un ziar cit de cit serios, din lume, nu face asa ceva. [...]
Nicaieri in lume nu e acceptabil sa comentezi public aspectul fizic al cuiva – cu o singura exceptie: daca respectivul face caz de acesta! [...]
O alta practica jenanta este ascunderea drepturilor la replica (atunci cind macar se publica!) intr-un coltiso r de pagina sub genericul eufemistic ‘Precizare’. De regula nu este vorba despre o precizare, ci despre demontarea a ceea ce impricinatul afirma ca este o minciuna. [...]
Si mai e ceva care nu se face: nu se face ca marti, 26 februarie 2008, pe prima pagina a ziarelor sa nu troneze faptul ca Andrei Filimon (despre care probabil ca n-ati auzit vreodata) l-a batut la tenis de masa pe campionul mondial din 2007, chinezul Wang Liqin!"
Dar penultimul numar al revistei Dilema veche are diverse chestiuni interesante ce m erita retinute (si reluate) precum:
- scrisoarea unei cititoare: “In ciuda acuzatiilor ca portretul deja celebrului domn Bebe [din 4 luni, 3 saptamini si 2 zile] este neverosimil, pe mine personajul m-a socat tocmai prin sufocanta autenticitate a datelor sale identitare. In termeni medicali, odiosul personaj construit de Mungiu face parte din categoria psihopatilor a caror tulburare se situeaza la limita psihiatriei. E plina lumea de la noi si de aiurea de specimene de-astea, care fac figura de oameni ‘normali’, ‘de treaba’.
- articolul “Tarisoara noastra” (Cezar Paul-Badescu) despre un episod (al emisiunii No Reservations la Discovery Travel) despre Romania: “Dupa cum spune numele emisiunii, calatoria se face fara rezervari, fara mari pretentii, iar Anthony Bourdain isi propune sa intre in contact cu viata obisnuita, de la ‘nivelul solului’. Asa stind lucrurile, mi se pare ca reportajul a surprins o Romanie cam asa cum este ea. In fine, asa cum i se dezvaluie unui strain curios, lipsit de snobisme si dotat cu simtul umorului. Desigur, dupa difuzarea emisiunii, forumurile si blogurile romanesti s-au umplut de indignare, ba chiar si blogul lui Anthony Bourdain a fost napadit de comentariile romanilor revoltati. Ca de obicei, sintem mult mai preocupati de imaginea Romaniei in exterior, decit de cum merg de fapt lucrurile in tara aceasta.”
- articolele din cadrul temei numarului – Radio “Europa Libera”: “Ciudatenia cea mai frapanta a dictaturii este functionarea fara cusur a dublei re alitati.” (Emil Hurezeanu); “Trebuia sa citesti mult si cu acribir maldare de maculatura comunista pentru a decela, dincolo de propaganda, de foarfecele cenzurii, grauntele si ‘scinteia’ de adevar.” (N.C. Muntean); “Multi ascultatori povestesc c a, intilnindu-i dupa 1989 pe redactorii ‘Europei libere’ in carne si oase, au fost dezamagiti de prapastia dintre felul in care acestia aratau dupa voce, impozanti si inalti, si felul in care acestia aratau de-adevaratelea. E intr-adevar greu de crezut ca eroii sint pirpirii, au degetele galbene de la nicotina sau alte pacate omenesti.” (Alexandru Solomon)
- comentariul lui Andrei Gorzo despre filmul “Nu exista tara pentru batrini”, marele cistigator de anul acesta al Oscarurilor: “Oricit de neconvingatoare ar fi metafizica lui McCarthy, ea reiese din carte; din film nu reiese (Coenii taie grosul conversatiei dintre serif si unchiul sau), drept care eliminarea nonsalanta a eroului pare un artificiu teribilist, fara semnificatie.”
- o pagina consistenta “Cu ochii-n 3,14”: “Politetea asiatica – Singapore Airlines avertizeaza pasagerii de pe luxosul Airbus 380: ‘Daca unele cupluri folosesc paturile noastre duble pentru activitati inadecvate, ne vom vedea siliti a le cere politicos sa renunte.’ Politetea bucuresteana – ‘Garaj. Nu parcati si nu veti avea probleme.’ (R.C.)”
Dorin Popa
===========
Dorin POPA, Ph.D.
Associate Professor,
"Al.I.Cuza" University, ROMANIA,
Dept. of Journalism & Communication Sciences
expert of CNCSIS & ARACIS
Tel: +40-722 369654
Fax: +40-332-404360
E-mail: dpopa@uaic.ro
http://dorin-popa.blogspot.com
Trimiteți un comentariu