Jefuita de un purandel

O intamplare complet penibila. Vineri, 28 martie, ora 22.00. Intr-o criza de timp isi pune adidasii repede la uscat si alearga sa incalte cizmele cu tocuri cui pentru a merge in club. Seara se dovedeste a fi de un succes extrem .Asta pana cand este nevoita sa se intoarca acasa pentru ca Dj-ul nu sta after hour.Sambata, 29 martie, ora 10.00. Intentioneaza sa faca o plimbare in oras sa isi bea cafeaua. Merge in balcon..adidasii nu's.Deoarece sta la parter ii e usor sa observe cum un purandel de 8 anisori alearga cu ei spre o scara de bloc.Il striga, il cheama, il ameninta...Degeaba.

Vox pop - Jurnalist dupa imprejurari

Intr-o discutie purtata asupra “jurnalistului tonomat” am observat care sunt parerile vizavi de spusele presedintelui Basescu.E de prisos sa mai spun ca pornind in aceasta discutie nu am specificat celor trei persoane ca studiez jurnalismul.In mod normal parerile sunt impartite insa toate duc la acelasi lucru: ca exista coruptie in toate domeniile si cu atat mai mult in jurnalism. Multi ii condamna pe jurnalisti dar cea mai mare parte dintre cetatenii Romaniei ii inteleg pentru ca in tara noastra situatia cetatenilor este precara si fiecare incearca sa castige un ban pentru a trai.
Nu se mai pune problema daca e un ban castigat cinstit sau nu...


Asistent social: “Nu stiu de ce au atat de mult impact spusele presedintelui pentru ca oricum toata lumea stie ce peste tot este coruptie si toti muncesc, mananca, scuipa..in functie de bani »


Studenta Medicina: “Macar jurnalistii ar trebui sa fie corecti ca si asa in toate domeniile totul se face pe bani si ar trebui ca macar ei si avocatii, procurorii etc. Ar trebui sa dea dovada de
o buna credinta in tara noastra” .

Agent vanzari: “Pana la urma si ei sunt oameni. Totul porneste de la salariile mici pe care le au. Daca ar fi platiti mai bine poate ar fi altfel..Asa e peste tot. De asta e romanul corupt”.

Interviu cu Andrei Giurgia

Andrei Giurgia este student in anul III la Facultatea de Litere, sectia de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. In prezent este presedintele “Asociatiei Studentilor Jurnalisti” (ASJ) din Iasi .Desi este abia la inceputul acestei meserii Andrei este un model pentru foarte multi dintre studentii ce vin la Jurnalism.

“..omul potrivit la locul potrivit”


Mihaela Macovei : M.M. Ce te-a determinat sa participi la formarea ASJ-ului?
Andrei Giurgia : A.G. Departamentul de Jurnalism era cam singurul care nu avea o asociatie de studenti. Era pacat, deoarece este unul productiv... ce formeaza multi jurnalisti. Impreuna cu alti colegi am decis sa formam in aprilie 2007... ASJ pentru a fi mai apropiati de studentii de la Jurnalism, pentru a aduce mari jurnalisti din tara si a discuta cu ei... si tot felul de astfel de evenimente. Suntem tineri cu idei... si dornici de a face ceva. Asta ne-a determinat sa formam ASJ-ul.

M.M. Practic, cum ai ajuns presedinte la ASJ?
A. G. In noiembrie 2006 s-au facut alegeri. Eu si cu Diana Coada, studenta in anul IV am venit cu aceasta propunere in fata studentilor de la jurnalism. Au fost alegeri cu vot deschis. Au candidat si alti studenti din departament, dar eu am fost ales sa conduc aceasta asociatie pentru un mandat de 4 ani. Dupa care am trecut imediat la treaba.

M.M. Ai facultatea la zi, esti in ultimul an si ai licenta, proiecte la ASJ...Cum reusesti sa le faci pe toate?
A.G. Sincer e foarte greu. Cand eram in anul al II-lea, faceam si proiecte in asociatie, aveam si practica la facultate (Cuzanet) si faceam si emisiune la radio in fiecare zi. Sunt obisnuit si practic mi-a intrat in sange. Sunt un om activ si nu ma plang de munca. Anul acesta am si licenta. E un pic mai greu, dar fac fata. Ideea e ca pe cei nou veniti in ASJ ii pregatim pentru a prelua asociatia si sa se descurce si singuri. Asta facem acum. Noi, usor, usor ne retragem.

M.M. Intentionezi sa mai colaborezi cu ASJ dupa terminarea facultatii?
A.G. Da. Nu o sa las asociatia asa dintr-o data. O sa mai dau sfaturi celor care vin dupa noi, o sa-i ajut cu tot ce pot eu... si sincer eu am sa fiu mereu langa aceasta asociatie. Este ca un copil ce il cresti de mic... si vezi cum se dezvolta frumos.

M.M. Te ajuta in vreun fel faptul ca esti presedintele ASJ?
A.G. Practic atunci cand se intampla ceva de bine sau de rau (asta mai putin) in asociatie..primul intrebat este presedintele. Ca presedinte reprezint practic asociatia. Tin mereu legatura cu invitatii care au fost sau vor veni la Iasi. M-a ajutat foarte mult in comunicarea cu diversi oameni, am cunoscut multi oameni de presa. Chestia asta aduce si foarte multi dusmani. Asta o simt mereu. Trebuie sa stii cum sa faci fata la tot. Sunt colegi care critica mereu asociatia fara a avea vreun motiv. Sunt tot felul de chestiuni care ajung la presedinte. E vorba si de incredere.. clar. Pt mine conteaza mai mult increderea acordata de aomeni mari ca Turcesu, Tatulici s.a decat carcotasii care numai cu asta se ocupa.

M.M. Cum este( in imaginea ta) un bun jurnalist?
A.G. Trebuie sa ai multa experienta in spate. Sa stii ce spui, cum spui si cand spui. Trebuie sa ai cunostinte din toate domeniile. Sa fii impartial si conteaza in primul rand sa ai tu incredere in ceea ce faci, sa-ti placa. Un bun jurnalist este omul potrivit la locul potrivit.


“Eram nevoit sa tai melci, sa ma uit in microscop si sa vad frunza”


M.M. Ai vreun model anume pe care il urmezi sau pe care il respecti foarte mult?
A.G. Nu pot sa spun ca am un model anume. Imi place cum scrie Cristian Tudor Popescu, Tudor Octavian. Imi place stilul lui Catalin Stefanescu. Pe acesti oameni si altii ii respect pentru ceea ce fac. Si cine stie... poate o sa le calc pe urme.

M.M.Ai avut momente in care te-ai indoit ca facultatea aceasta este ceea ce iti doresti?
A.G. Nu. Niciodata! Asta vroiam sa fac din liceu. Am si cochetat cu radioul inca din acea vreme. Nu am intrat din prima la jurnalism. Un an am facut Biologie. A fost un cosmar. Eu citeam presa, eram la curent cu tot ce se intampla si eram nevoit sa tai melci, sa ma uit in microscop si sa vad frunza. In anul urmator am intrat la jurnalism si am fost foarte bucuros. Nu m-am indoit de nimic. Fac ceea ce-mi place si aceast departament de jurnalism m-a format foarte mult si pentru asta le multumesc profesorilor!

M.M.Care este cea mai placuta dar si cea mai neplacuta experienta a ta de cand esti presedinte ASJ?
A.G. Placute au fost cam toate. Apreciez oamenii care muncesc in aceasta asociatie. Tot ceea ce am facut alaturi de colegii mei din ASJ a fost placut si chiar apreciat de cine trebuie. Ceea ce ma deranjeaza este ca unii oameni comenteaza fara sa stie exact ce se intampla in ASJ. Primesti acuze nefondate si lista poate continua. Am devenit imuni la astfel de situatii. Noi demonstram prin fapte.

M.M. Ce planuri ai , ca viitor jurnalist, dupa terminarea facultatii?
A.G. Vreau sa fac un master in domeniu, sa ma pregatesc cat mai mult in acest domeniu. Si cine stie ...pe parcurs poate o sa ajung si la Bucuresti. Ramane de vazut!

M.M. Vrei sa lucrezi in radio, presa, TV sau online?
A.G. Radio clar, dar nu exclud si televiziunea.

M.M. Cum vezi viitorul colegilor tai jurnalisti si ce crezi ca vor aduce ei nou in aceasta profesie?A.G. Multi dau la jurnalism dorind sa ajunga vedete. Sunt foarte putini cei care isi dau seama cu ce se mananca aceasta meserie. Jurnalist nu este egal cu vedeta. Depinde foarte mult de ei daca vor sa aduca ceva nou, avand in vedere politca fiecarui trust. Tu practic trebuie sa te mulezi pe el!

M.M. Adica nu vezi sa aduca schimbari in bine in aceasta meserie?
A.G.Depinde de el ca formare profesionala. presa se schimba mereu,. Din 90 incoace se tot schimba. Trebuie sa-ti dai interesul inca din timpul faultatii sa fac ceva. Daca vrei sa schimbi ceva trebuie sa fie mai multi. De unul singur nu prea poti.

Era digitala in transmisiile mediatice

Trecerea anilor a dus la o evolutie digitala fara de care suntem neputinciosi. Depindem din ce in ce mai mult de tot ceea ce inseamna televizor, internet etc. Era digitală a început oarecum în momentul în care Bell Atlantic a cumpărat Telecommunications Inc., gigantul telecomunicaţiilor prin cablu. Aceasta reprezinta o provocare pentru legislaţiile care se văd depăşite de un avânt pe care cu greu ajung să-l pătrundă în toate nuanţele sale.
In primul rand, digitalizarea difuzarii informatiei are mai multe avantaje, care atrag romanul de pretutindeni : un numar sporit de canale Tv pe aceeasi frecventa, o imagine de o calitate remarcabila, un sunet de inalta fidelitate si alte servicii auxiliare.
În termeni tehnici putem vorbi despre faptul ca in cadrul conceptului de televiziune digitală trebuie decelate mai multe componente - broadcasting digital (soluţii wireless precum direct to home), soluţie bazată pe IP şi soluţia de transmitere digitală a semnalului video prin cablu .
Ascensiunea noilor tehnologii duce la schimbarea dramatică a mediului de
activitate al mijloacelor de informare.Cheia acestor schimbări este o conştiinţă crescândă a faptului că publicitatea şi activitatea promoţională trebuie să fie adaptate la consumatorul individual. Mass-media din trecut nu era doar ineficientă din punct de vedere al costului, dar, în comparaţie cu noile tehnologii, ineficientă şi ca modalitate de a ajunge la un public selectiv. In orice caz, trecerea televiziunilor de la transmisie analogică la platformă digitală este impusă de Comisia Europeană, până în anul 2012 şi se va realiza treptat, deoarece ambele funcţionează în aceleaşi benzi de frecvenţe şi, prin urmare, nu pot coexista la parametri de calitate optimă.
Serviciile on-line vor continua să se dezvolte şi la un moment dat vor concura
semnificativ vizionarea posturilor de televiziune, cel puţin în cadrul anumitor segmente de telespectatori.
Desi exista la un stadiu destul de ridicat si presupune o amploare deosebita in randul maselor putem spune ca era digitala in transmisiile mediatice se afla inca abia la inceput.


Bibliografie:

1. „Era digitală" - Nicholas Negroponte, editura All, 1995,
2. “Transmisiuni analogice si digitale” – Ioan Constantin, Ion Marghescu , editura Tehnica, 1995

Cronica de film - City of angels

“Orasul ingerilor” este un film regizat de Brad Silberling, avandu-i ca scenaristi pe Wim Wenders, Peter Handke si Richard Reitinger. Desi a fost nominalizat la mai multe premii cinematografice, printre care si Oscar, criticii considera ca filmul este depresiv, neoriginal si plictisitor. Intr-adevar are o parte depresiva dar in mod sigur este original si deloc plictisitor.Odata ce vezi scenele frumoase si background-ul, cu culori frumoase, vii si asculti sunetul perfect (cu contributia celor de la U2, Sarah McLachlan si hitul surspriza “ Iris” de la Goo Goo Dolls) atentia este deja captata, ramane doar sa te destinzi si sa il urmaresti. Inspirat de modern si clasic in acelasi timp, trailer-ul implica o poveste de dragoste intre Maggie si Seth , respectiv Meg Ryan si Nicholas Cage, actorii principali. Seth este un inger care vegheaza asupra Los Angeles-ului. Acesta incepe sa simta ca meseria sa este din ce in ce mai grea, dupa ce se indragosteste de Maggie, o frumoasa doctorita cardiolog. La randul ei Maggie devine interesata de Seth si ca urmare, faptul ca el este nemuritor incepe sa fie mai mult un dezavantaj decat un atu, ceea ce duce la dificila alegere intre nemurirea cereasca si dragostea pamanteana. In final acesta alege dragostea pamanteana insa dupa o noapte petrecuta la o cabana cu Maggie aceasta moare intr-un accident de masina si Seth ramane singur. Atitudinea lui insa surprinde prin faptul ca acesta este totusi multumit ca a avut ocazia sa fie cu ea. Filmul are si cateva elemente cu nuanta comica. Una dintre acestea este atunci cand Seth vine pe pamant sa ia sufletul unei fetite. Ca de fiecare data acesta intreaba ce i-a placut cel mai mult pe pamant. Fetita raspunde sec, simplu: pijamalele. In final, o nostalgie aparte te cuprinde atunci cand, inainte sa moara, Maggie ii spune lui Seth ca in momentul in care o vor intreba si pe ea ce i-a placut cel mai mult pe pamant aceasta va raspunde: Seth.

Este un final trist , surprinzator, specific genului de film: fantezie/ dragoste/ drama. Aceasta poveste de dragoste se regaseste printre preferatele multor persoane datorita elementelor fantastice. Este inspirata din capodopera germana 'Wings of Desire' (Der Himmel über Berlin, in original). "City of angels" readuce in imaginatia muritorilor mitul Zburatorului.

Domnu' , da-mi o stire!

Vorbisem pana nu demult cu un " coleg de breasla" de la un ziar din Botosani care era foarte revoltat de faptul ca desi isi prezinta legitimatia de jurnalist atunci cand pleaca pe teren , nimeni nu il baga in seama. Prin urmare, nici un doctor nu umbla dupa el sa-i dea declaratii, nici un politician nu sare cu raspunsuri . Ba mai mult decat atat, de fiecare data cand se organizeaza evenimente mai speciale in oras acesta este impins ca orice cetatean de rand, la spate.

Nu am inteles din sublimitatea vorbelor lui de ce ar fi trebuit sa fie altfel ...cert este insa ca vigoarea cu care acesta isi expunea ideile mi-a dat un pic de gandit."Hahalera", cum ar spune Becali se considera un geniu neinteles al societatii. Altfel de ce l-ar izgoni toata lumea ?Ca doar nu e om malitios...merge transant printre randuri atunci cand se intampla ceva si cere ce este al lui si nu i se da. Urmareste neinteles cum este inlaturat de la ceea ce i se cuvine. E datoria lui sa "latre" la toate usile dar sa i se deschida ca doar nu a facut Facultatea la Bucuresti ca sa vina in inima Moldovei si sa nu i se ofere locul de cinste. Pana si la Festivalul Verii cand facea un articol despre concert, organizatorii nu i-au dat locuri in fata scenei.Cum se poate asa ceva?? Geniul neinteles al cunoasterii mediatice devine frustrat si euforic atunci cand seful ii spune ca de fapt nimeni nu te ia in brate in meseria aceasta. Dar nu a facut el facultatea in capitala ca sa ii spuna un parlit de redactor din Botosani cum e cu jurnalismul.
Dincolo de vorbele dure si fara inteles aruncate se regaseste un om care a ales sa treaca de pe bancile facultatii direct la cravata. Ori nu si-a ales locul ori nu si-a gasit omul...Pana a ajunge la cravata un jurnalist are de strabatut multe drumuri cu ciubotele si primeste suturi in coaste nu numai daca " latra prea mult" ci si daca " nu latra deloc".

Satelitii, garzile de corp ale Terrei

Într-o lume dominată de mass-media şi de o politizare excesivă încercăm să trăim luând totul aşa cum ni se dă fără a căuta o explicaţie sau a încerca să înţelegem ce se întâmplă de fapt. Acest lucru se întâmplă mai ales în momentul în care vine vorba de tot ceea ce înseamnă tehnologie. O catalogăm drept o discuţie plictisitoare , ce nu ţine de domeniul nostru de interes. Privim de multe ori la TV, ascultăm muzică, navigăm pe internet fără a căuta o explicaţie privind modul în care se desfasoară aceste lucruri.

Ce sunt satelţii şi la ce folosesc ei?În primul rând ţinem cont de faptul că sunt două tipuri de sateliţi : naturali (luna) şi artificiali. Cei ce ţin de domeniul nostru de interes, în meseria de jurnalist sunt sateliţii artificiali. Prin satelit artificial se întelege un corp creat de ştiinţa şi tehnologia umană, care este lansat şi plasat pe o orbită în jurul unui astru şi evoluează pe aceasta potrivit legilor mecanicii cereşti. Aportul sateliţilor artificiali în sprijinul cunoaşterii umane a fost extrem de important. Cu ajutorul lor s-a măsurat compoziţia şi parametrii de stare ai atmosferei înalte, radiaţiile cosmice, influenţa lipsei de gravitaţie asupra fiinţelor vii, comunicaţiile la distanţe mari etc. Teletransmisia cu ajutorul sateliţilor artificiali face posibilă legătura directă între cele mai îndepărtate puncte ale globului. Perfecţionarea tehnicii de telecomunicaţii cu ajutorul sateliţilor a permis extinderea aplicaţiilor sale practice sub forma transmiterii unor programe educaţionale pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi prin elaborarea unor sisteme informaţionale complexe. Programele de televiziune provenind din studiou sunt transmise prin releu până la antenele staţiilor de emisie şi transmise către sateliţi artificiali specializaţi. Graţie emiţătoarelor lor de bord, aceşti sateliţi retransmit programele catre sol, unde sunt captate de antene mici, individuale sau de antene colective. Televiziunea prin satelit prezintă importante avantaje faţă de televiziunea convenţională şi anume acoperirea integrală a teritoriului şi recepţia de calitate constantă în timp şi neafectată de perturbări industriale. Lansarea sateliţilor şi plasarea lor pe orbită se face cu ajutorul unor rachete care prin forţa lor de reacţie înving forţa de atracţie gravitaţională a Pamântului.
Motivul extinderii transmisiilor prin satelit au fost canalele devotate filmelor şi sportului, care încasează lunar sume mari. Alte canale, specializate pe divertisment, ştiri, şi o mare varietate de alte teme, au tendinţa de a forma pachete de programe de bază, pentru care se plateşte o taxă derizorie.


Bibliografie:1. Sateliţi artificiali la sfârşit de mileniu - Constantin Teodorescu, Editura Ştiinţifică şi Encicloped, 1988.2. http://www.roportal.ro/articole/138.htm

"Dezbracati" de prejudecati

Iesind dintr-o lume a nebuniei si a discriminarii, pornind pe o poteca strabatuta de miros de tei si nuci ajungem intr-o comuna nu foarte indepartata de Botosani - Tudora. Cei din imprejurimi cunosc foarte bine acest nume mai ales pentru Rezervatia de Tisa, obiceiurile populare sau chiar pentru targul din fiecare joi a saptamanii, din centrul comunei.In acest colt al Moldovei traieste si o comunitate de rromi, spre padure, in catunul Turbata. Sunt aici de aproximativ 40 de ani insa pentru romani parca sunt de o vesnicie. S-au nascut, au crescut si traiesc impreuna. La inceput au fost 10 dar in prezent numarul lor a crescut la 200.

"Li s-a dat de la Dumnezeu sa traiasca laolalta"

Nu de putine ori au fost altercatii intre rromi si romanii din imprejurimi insa trecerea vremii le-a rezolvat pe toate.Unii spun ca "li s-a dat de la Dumnezeu sa traiasca laolalta". Cei mai varstnici dintre rromi isi aduc aminte de vremurile cand valurile Siretului i-au indrumat spre padure..."Ne-am trezit luati pe sus de apa Siretului si am fost luati cu avionul si dusi in Turbata, la marginea padurii. Romanii ne-au hranit ani de zile. Mergeam si cerseam lapte, oua, carne si de multe ori le munceam zile intregi pentru cartofi sau altceva. Ne-au ajutat si sa ne facem niste casute..dar acum avem case mari si mai bune", spune Bradu Luminita, o localnica de etnie rroma.

Tiganu' tot tigan...

Gurile de hranit ale rromilor se inmulteau de la an la an, iar cersitul nu mai dadea roade asa ca cei mai multi dintre ei s-au apucat de furat. Matusa Saveta Livadaru ("detectivul catunului", cum ii spun rromii), spune ca " degeaba le dai ca ei vor mai mult si-ti umbla in gradina, iti iau tot. De obicei noaptea...Noi ii tot fugarim, am chemat si politia dar tot degeaba.Ii mai chemam la prasit ca sa le dau si lor dar veneau numai cativa ca "uscaturile" stateau la bronzat pe parau.

"Sa traiesti, cumatra!"

Matusa Militia a botezat trei dintre copiii rromilor, matusa Paraschiva 1, iar matusa Anica 2. Pentru aceasta binecuvantare adusa copiilor lor, rromii le respecta de fiecare data. Un "Sa traiesti, cumatra!" ori "Ce mai faci, cumatrule?" sunt suficiente pentru romanii din Turbata. Cateva dintre tiganci au intemeiat familii cu feciori ai romanilor. Acest lucru a dus la o convietuire mai buna intre ei. Au invatat sa se accepte unii pe altii asa cum sunt, fara a tine cont de prejudecati.Stand pe prispa casei, cu ochii spre deal, spre casele romanilor, Mandita Banu marturiseste intr-un moment de melancolie: " noi avem traditiile noastre, care la romani nu se gasesc si ei le au pe ale lor dar toti suntem oameni. Ce sa facem? Tre' sa traim...Daca nu erau romanii poate muream de foame. Acum avem si noi dar mai demult... Acum ne mai trimit copiii ca-s plecati in Spania sau Italia. Sunt si in Cipru. Avem masini si acuma ii ajutam noi pe ei".Matusa Parascheva lu' Todirica apeleaza la ei ori de cate ori are nevoie de o masina si ii rasplateste cu produse."Inainte sa moara Ion (sotul) l-am dus la spital cu Aurel ca e cel mai bun sofer dintre tigani. El il ducea cu masina la spital si nevasta lui venea sa-i faca injectii cand il aduceam acasa. Am apelat si la romani dar nu avea nimeni timp, spune ea in timp ce scoate incet o galeata de apa din fantana de langa casa, veche, de pe vremea mamei sale. Tot rromii au cantat si la nunta feciorului si a celor doua fete ale matusii. "Cand am auzit cum au cantat la nunta baiatului ei i-am chemat si la fata mea la nunta ca au si tot ce trebuie, au si acordeon", isi aminteste matusa Saveta Livadaru.

Made in Romania

Iesind din Valea Turbetii si trecand prin Botosani ajungi parca din nou intr-o aglomeratie de principii si prejudecati ce invaluie inca, intr-o negura groasa, o multime de romani si rromi de pretutindeni. Spre oras, toti sunt mai invatati, mai documentati insa in comuna Tudora, spre Turbata oamenii au numai 4 clase sau poate mai putin. Acolo insa prejudecatile nu mai exista. Au ramas in trecut, in timp, mai exact in urma cu 40 de ani.

Sindromul Mertzanului

Enclavele tiganesti din Romania lucreaza la purandei. Aceasta concluzie o putem trage atunci cand vorbim de ultimele evenimente din tara noastra in care faptul de presa este constituit de casatoriile dintre minorii rromi.Si ce daca are cinci ani si inca se mai joaca cu papusile?Trebuie sa se logodeasca cu un ales al inimii parintilor care sa satisfaca atat nevoia materiala a acestora cat si cea emotionala...pentru ca sa ai ginere din familie mare, cu Mercedes si palat e lucru mare. In timp ce fata vecinului de la bloc merge la gradinita si asculta povesti, tigancusa din palat se opinteste a face mancare pentru proaspatul sot. Picioarele fetitei bate un ritm numai de ea stiut , in timp ce corpul i se leagana usor. Danseaza de bucurie pentru ca astazi este o zi mare pentru ea. Nu stie ce o asteapta dar cu certitudine stie ca va fi in centrul atentiei si va imbraca o rochita alba de printesa. La 14 ani, cand multe dintre fetitele romanilor abia descopera ce este un flirt prin curtea scolii, tigancusele de aceeasi varsta au cel putin 2 copii. Nici nu ma mir ca nu li se schimba mentalitatea, atata timp cat le este interzis, de catre mai marii satrei, accesul la scoala si sunt indobitociti de mici. La ce le mai trebuie sa stie cat fac 1 + 1 daca pot face copii? Fac vreo 6-7 purandei si ii trimit la cersit peste cativa ani ori eventual daca nu iese banul ii mai si mutileaza... asa ca dragostea de mama dispare undeva in trecut...in momentul in care a fost la randul ei silita sa ia de barbat vreun macho de 12 ani. Romanii nu inteleg ca ei de fapt trebuie sa respecte traditia tiganeasca, chiar daca acest lucru pune in pericol viata cuiva. Dar cu toate acestea se supara cand le spui ca sunt tigani. Pentru ca ei de fapt sunt romani si vor sa fie tratati cu tot respectul chiar daca ti-e frica sa treci pe langa ei cand ii intalnesti pe strada pentru ca te-ai putea trezi cu ceva in cap ori cu vreo invitatie fortata la un hotel din apropiere. Ce daca traiesc dupa propriile reguli fara a tine seama de legea romaneasca?Daca tot stam si privim nepasatori societatea noastra sa nu ne mai mire ca suntem facuti cu ou si otet de europeni pentru ca meritam, din plin. Interesant este ca statul roman si institutiile pentru protectia copilului nu s-au aratat revoltate de aceste evenimente decat dupa ce baroneasa Emma Nicholson a ridicat problema in rapoartele sale catre Uniunea Europeana.Scopul principal al acestor casatorii este acela de a nu se pierde averea pana la maturizarea copiilor. Bogatia la rromi e ca o boala...daca nu ai "mertzan" ori palat faci parte din categoria celor de jos pentru ca cei ce poseda toate aceste " minuni" merita respectati, nu pentru ca ar avea nu stiu ce studii sau ar sti sa faca vreo noua masa a tacerii ci pentru ca atunci cand ies in oras in noua achizitie luxoasa (cumparata poate pe spatele unor copii cersetori ori primita drept zestre de la ginerele de 10 ani), are tupeul sa strige la fetele de pe strada cu un limbaj murdar pe fundalul unei melodii a lui Guta pentru ca pana la urma ..ce naiba...are "Mertzan".